Uneori ne suparam ca cei dragi ne parasesc exact atunci cind avem mai multa nevoie de ei, si fiind dezorientati, neajutorati, tristi si goi in interior, avem impresia ca nu ne vom putea discurca fara sufletele dragi care ne-au sustinut mereu, si in acele momente ne credem singuri, uitind ca de fapt, desi, fizic nu mai sunt alaturi, totusi spiritual suntem vegheati de sus de catre cei care s-au transformat i ingeri... (E.C.)