Фильтр
Mă închin în faţa ta – iubită şcoală !


Sub ramurile verzi ale castanilor
În mijlocul grădinii edenului,
Din munca şi sudoarea anilor –
Se-nalţă falnic mănăstirea neamului !

E şcoala mea – o mîndră şi frumoasă casă
Prin care au trecut părinţii noştri,
E vatra unde mulţi ca ei şi astăzi –
Sunt devotaţi pămîntului şi oştii.

E focul ce aprins va sta mereu –
În amintirea acestei naţiuni,
Aici cuvîntul scris rămîne „zeu”,
Şi vorbele ne sunt ca-nvăţături.

Aici e locul unde mulţi ca noi-
Învaţă graiul neamului şi nemurirea-i,
Aici ştiinţa progresează-n doi,
Iar cunoştinţele-i sunt tălmăcirea.

Numai aici găseşti copii sîrguincioşi,
Ce stau mereu cu cartea-n mînă,
Şi alături de profesorii sfă
STRĂINĂTATE...

Străini la poarta vieţii
Plecaţi de ieri în lume,
Trec anii tinereţii
Şi nu mai ştim pe unde...

Împrăştiaţi în lume -
Ne trecem azi destinul,
Ne doare depărtarea,
Ne mîngîie străinul...

Străină sunt, departe
Străini şi fraţii mei,
Îndepărtaţi de vatră
Tradiţii şi bunei...

Plecat-am fără urmă
Şi duşi am fost de soartă,
Pentru un colţ de pîine –
Lăsat-am mamă, tată...

Şi am rămas acolo
Şi nu ne mai întoarcem,
Ne doare depărtarea,
Dar Doamne, ce să facem ?!

Cresc mugurii, dau floare
Şi Paştele-a venit !
Iar noi în depărtare –
Cu sufletu împetrit...

Amară-i depărtarea,
Ghimpoasă ca şi spinul,
În lacrimi – sărbătoarea...
La masă-ţi stă străinul...

Tăcerea ne străbate,
Ş
RUGĂ PENTRU MAMA !!!

1. Mă rog la tine Doamne –
Să aperi maica mea,
Să nu-i duci chinuri grele,
Să te înduri de ea.

2. Mă rog să-ţi fie milă
Şi-n anii ce-au rămas –
Să nu stea singurică
În lacrimi şi necaz.

3. Să nu dai voie vremii
Să-şi verse azi mînia,
Cerîndu-i socotelă -
Să nu-i răzbune fapta.

4. Căci este om şi dînsa,
Născută în păcat,
Iar Tu – un Dumnezeu
Milostiv şi îndurat !

5. Tu iartă-i fapta rea
Şi nu-i cere răsplată
Ci mai dăi vreme încă –
Păcatul să şi-l vadă.

6. Şi Te mai rog stăpîne –
Să nu-i uiţi suferinţa,
Înmoaie-i chinul greu,
Alungă-i neputinţa.

7. Iar îngerul de pază
Să o-ntărească în toate,
Să-i îndrepte gîndul, pasul
De azi pînă la moarte.

8. Fiindu-i călă
Ograda-n care am crescut…

Ograda-n care am crescut
Din nou e plină-n floare
Aceleași triluri de cocori,
Același răsărit de soare !

Și zumzetul de albinuțe
Prin merii-n primăvară,
Și-acea orchestră de broscuțe-
Mă cheamă a cîta oară ...

Mă-ndeamnă să alerg desculț
Prin via-nmugurită
S-adun în palmă fluturași
Sa absorb orice clipa !

S-alerg pe cărăruia verde
În Poieniță și La Brazi !
S-admir mirosul primăveriii
În viorele, toporași !


S-adulmec floarea de salcîm
Ce-nvăluie pădurea !
Miros de vișini și cireși
Îmbălsămînd grădina !

Strîngînd țărîna-n pumnul meu
Să-i simt mirosul proaspăt !
Aroma caldei primăveri
Ce an de an renaște.

Să deslușesc în seri tîrzii
Șoaptele apei după ploaie,
Показать ещё