Ți-e dor ?

...
Ți-e dor de-a ta copilărie
Care, dibaci pitită,
Stă-ntr-un ungher (doar ea îl știe)
Zîmbind nestingherită ...
De prispa casei părintești,
De leagănul cel verde,
Ți-e dor de cartea cu povești
Care-ți stătea de veghe?
Ți-e dor de scumpii tăi părinți
Ce te-au crescut cu drag,
Coborînd văi și urcînd munți
Să-ți dăruiască-acest meleag?
Ți-e dor, ți-e dor de-ai tăi bunici
Ce,-ncărunțiți, așteaptă
Din cînd în cînd să te mai duci
Și să le deschizi poarta ?
Ți-e dor de glasul de copil
Ce radiază de iubire?
Dar... tace timpul. În tăcere...
Își pleacă capul și, umil
Se întristează-a sa privire...
Ana-Maria Lupuşor "De vorbă cu Timpul "