Mi-e dor

Mi-e dor de șapte ani de-acasă, de "cu plăcere", "mulțumesc".
Mi-e dor de vorbele frumoase, ce astăzi nu se mai rostesc.
Mi-e dor de scuzele cerute, cu sufletul plin de regret: "Da, am greșit, o știu prea bine, dar nu o să o mai repet".
Mi-e dor de "Bună dimineața" ce îl spuneam pe la vecini, Azi locuim pe-aceeași stradă dar toți suntem pe veci străini.
Mi-e dor de vremea cînd mama făcând gogoși, Și nu știai ce e mai bine, să o mănânci sau s-o miroși.
Mi-e dor de iernile frumoase, cu sania pe derdeluș, Când împărțeam cu prietenii mei tot ce aveam, chiar pe Labuș.
Mi-e dor de suflete curate, de oameni harnici dar și drepți, Care munceau cu demnitate și nu spuneau că-s "prea deștepți".
Eu am trăit vremuri frumoase și am de ce mă bucura.
Dar tu, ce-ți vei aduce'aminte oare, când va veni și vremea ta? 😥
Sursa din internet