Şi am plecat în parc, acolo l-am găsit pe Max, aşezat cu pricioarele încâlcite, cu căştile în urechi şi cu nasul în telefon. -Bună. Spun în timp ce îi scot o cască din ureche. -Salut. Spune şi pe faţă îi apare un mic zâmbet, apoi se scoală în picioare şi mă sărută scurt. Desigur fluturaşii sau trezit şi au început să zboare. -Ce faci? Spun ca să alung toate sentimentele astea din mine. -Stau şi te aştept pe tine. Spune el. Deci? Ce facem? -Eu vreau să îţi povestesc ceva. Spun şi îi fac loc să se aşeze. -E ceva rău? Întreabă un pic speriat. -Nu, e ceva legat de mine. Deci... Şi iam povestit tot ce este legat de concurs. -Super, mă bucur pentru tine. Spune şi mă îmbrăţişează uşor. -Dar, am făcut multe poze şi nuştiu pe care să le trimit, vreau să mă ajuţi. Spun şi scot aparatul foto din geantă. -Bine. Până la urmă am rămas cu alegerea dintre două, deja voi alege mai apoi, am decis să mergem împreună prin parc să ne plimbăm un pic. Mergând am primit un mesaj, era iar acel număr necunoscut: "Bună frumoas-o, nu ţi-am mai scris demult, mi s-a făcut dor de tine deja" -Cine e? Te-ai schimbat puţin la faţă. -Nuştiu, există un număr, care mereu îmi trimite mesaje aiuratice, la început am crezut că eşti tu, dar apoi a început să scrie mesaje aiuratice. -Poftim? Şi am văzut că maxilarul i s-a încordar uşor. Dă-mi să văd. Spune şi îmi ia telefonul din mână. Cine e? A cui e numărul? -Crezi că dacă ştiam nu îl înregistram în telefon cu numele proprietarului? Spun un pic cu tonul mai ridicat. -Sigur nu ştii cine este? Spun cu un pic de încordare în voce. -Nuştiu, nuştiu ce vrei să îţi mai spun? Şi ces cu întrebările astea? Spun deja enervată un pic. -Scuze, nu am avut această intenţie. Spune un pic mai retras. Nu am mai zis nimic, am fost ofensată, dar brusc am simţit cum două braţe îmi înconjoară talia, şi îşi culcă capul pe umărul meu. -Max, nu acum... Spun uşor şi încerc să ies din îmbrăţişare, dar el nu mi-a permis. -Din contra, e timpul. Voi afla cine este şi îi voi rupe coastele pentru acele mesaje trimise iubitei mele. Spune şi îmi sărută uşor gâtul, făcându-mă uşor să-mi înclin capul într-o parte. El a zâmbit, am simţit pe pielea mea. Atunci m-am trezit, ce am făcut? -Gata. Spun şi ies din îmbrăţişare, fiind un pic ruşinată de ce am făcut. El doar zâmbea. -Nu te mai râde. Spune şi îmi aplec uşor capul. -Bine. Spun apoi făcând-o pe seriosul,  şi apoi iar începând să zâmbească. -Gata, nu mai râde. Spun eu. -Dacă nu ce? Spune el cu curiozitate în voce. Nuştiu, deexemplu te voi face eu să nu te mai zâmbeşti aşa aiurea. -Curios lucru şi cum? Spune curios. M-am uitat în jur să mă asigur că nu este nimeni şi... -------------------- Iată încă un nou capitol. Sper că va plăcut...