Îmi făceam întreținere corpo­rală la un salon și, în timpul tratamentului, mi s-a făcut rău.

Făcusem înainte un tra­tament hormonal care mi-a dat niște stări neplăcute și nu știam pe baza a ce să pun sta­rea asta de rău. Am ajuns acasă și am început să mă gândesc ce ar putea fi. A doua zi mi-am luat, totuși, un test de sarcină și, când am văzut că se înroșește a doua liniuță, mi-am zis: „Vai, acum ce mă fac?!“ Știind că urmez un tratament hormonal pentru a-mi regla nivelul de prolacti­nă din organism, care era foarte mare, nu m-am gândit că organismul își va reveni atât de repede, încât aș putea rămâne însărcinată. N-a fost în plan să mai facem un copil. I-am zis lui Lucian, ne-am pupat și ne-am bucurat. Pri­mul meu gând a fost cum o să reacționeze Sofia. Nu i-am spus încă. O să îi spunem când apare revista, pentru că, dacă îi spuneam, știa toată lumea până acum. Părinților lui Lucian le-am spus abia după ce am aflat se­xul copilului. Știam numai noi doi. Era un pic ciudat, pentru că nu puteam să mă bucur cu nimeni. Ce mi se pare interesant e că, cu o sea­ră înainte de a afla sexul copi­lului, am visat că o să am un băiat. Primesc un telefon de la clinică a doua zi: „felicitări, doamna Bănică, veți avea un băiețel sănătos!“ Ce poate fi mai frumos decât să ai un bă­iat și o fată! Bine, noi ne bucu­ram oricum!